1. Poveștile Theei
  2. Muzicanții din Bremen
Coperta: Muzicanții din Bremen5:36

Poveste de noapte bună

Muzicanții din Bremen

I-haaa, ham-ham, miau, cucurigu!

Pornește povestea

Un măgăruș căruia îi place să cânte pornește spre Bremen, să se facă muzicant. Pe drum i se alătură un cățel, o pisică și un cocoș, iar noaptea, la o căsuță din pădure, dau un concert care îi pune pe fugă pe trei hoți morocănoși. După povestea fraților Grimm, în varianta blândă.

Textul poveștii

Măgărușul de la moară

A fost odată, lângă o moară de vânt, un măgăruș cenușiu, cu urechi lungi și cu ochi blânzi. Ani la rând a cărat saci cu făină, de la moară până în sat și înapoi.

Acum, măgărușul obosise de cărat saci. Dar îi plăcea tare mult să cânte. Ridica botul spre cer și cânta din toată inima: — I-haaa! I-haaa!

— Știu ce fac! a spus măgărușul. Plec la Bremen, în orașul cel mare, și mă fac muzicant! Și a pornit la drum, cu urechile ciulite și cu inima veselă.

Cățelul

Nu mersese mult, când a văzut sub un copac un cățel mare și lățos. Stătea cu botul pe labe și ofta.

— De ce ești trist, cățelușule? a întrebat măgărușul. — Am îmbătrânit, a oftat cățelul. Nu mai pot alerga ca altădată și am rămas singur.

— Hai cu mine la Bremen! a spus măgărușul. Eu cânt, iar tu latri frumos. Facem o orchestră! Cățelul a sărit în picioare și a dat din coadă: — Ham-ham! Vin și eu!

Pisica

Au mers ei ce-au mers, și pe un gard de lemn au văzut o pisică gri, cu dungi. Stătea ghemuită, cu mustățile lăsate.

— Ce-ai pățit, pisicuțo? a întrebat cățelul. — Nu mai prind șoareci, a oftat pisica. Îmi place mai mult să stau la soare și să torc. Și nu mai are nimeni nevoie de mine.

— Noi avem nevoie de tine! a spus măgărușul. Hai cu noi la Bremen, tu cânți atât de frumos! Pisica a sărit de pe gard, ușoară ca un fulg: — Miau! Vin și eu!

Cocoșul

Mai încolo, pe poarta unei curți, stătea un cocoș cu creasta roșie și cu coada ca un curcubeu. Cânta din toate puterile: — Cucurigu! Cucurigu!

— Ce frumos cânți! a spus măgărușul. De ce cânți așa de tare? — Ca să știe toată lumea că e o zi frumoasă, a spus cocoșul. Dar azi nu mă ascultă nimeni.

— Te ascultăm noi! Hai și tu cu noi la Bremen! Cocoșul a fâlfâit din aripi și a zburat pe spinarea măgărușului: — Cucurigu! Vin și eu!

Seara în pădure

Acum erau patru prieteni. Mergeau pe drum și cântau împreună: i-haaa, ham-ham, miau, cucurigu! Dar drumul spre Bremen era lung, iar seara i-a prins în mijlocul pădurii.

S-au oprit sub un stejar bătrân. Măgărușul și cățelul s-au culcat lângă trunchi. Pisica s-a cățărat pe o creangă. Iar cocoșul a zburat sus, sus de tot, în vârful copacului.

De acolo, cocoșul a văzut ceva printre copaci: — O lumină! Acolo e o căsuță! Prietenii s-au ridicat și au pornit încet spre lumină.

Căsuța din pădure

În mijlocul pădurii era o căsuță cu fereastra luminată. Măgărușul, care era cel mai înalt, s-a uitat pe fereastră.

— Ce vezi? l-a întrebat cocoșul. — Văd o masă plină de bunătăți: pâine caldă, plăcinte, cârnăciori și mere, a șoptit măgărușul. Dar la masă stau trei hoți morocănoși și mănâncă tot.

— Știu ce facem! a spus cocoșul. Le cântăm un cântec! Și s-au urcat unul peste altul: măgărușul jos, cățelul pe spinarea măgărușului, pisica pe spinarea cățelului, iar cocoșul sus de tot, pe capul pisicii.

Concertul

— Unu, doi, trei! a numărat măgărușul. Și au cântat toți deodată, cât au putut de tare: — I-haaa! Ham-ham! Miau! Cucurigu!

Geamul a zornăit, iar lumânarea a pâlpâit. Hoții au sărit de pe scaune: — Vai! Un balaur cu patru capete! Fugiți!

Și au fugit în pădure atât de repede, că nu s-au mai întors niciodată. Iar cei patru prieteni au râs: — Ce concert frumos!

Cina și culcușurile

Atunci cei patru muzicanți au intrat în căsuță și s-au așezat la masă. Măgărușul a ronțăit un măr, cățelul un cârnăcior, pisica a băut lapte, iar cocoșul a ciugulit firimituri de pâine.

Apoi și-a căutat fiecare un loc de dormit. Măgărușul s-a culcat pe paie, în șopron. Cățelul, pe preșul de lângă ușă. Pisica, lângă soba caldă. Iar cocoșul a zburat sus, pe grindă.

Au stins lumânarea: fuu! Și s-a făcut liniște în căsuța din pădure.

Noapte bună

Și știi ce? Muzicanții noștri n-au mai ajuns niciodată la Bremen. Căsuța din pădure le-a plăcut atât de mult, încât au rămas acolo, toți patru, împreună.

În fiecare seară, înainte de culcare, cântă încet un cântec de noapte bună: i-haaa, ham-ham, miau, cucurigu... Apoi adorm, fiecare la locul lui.

Luna se uită pe fereastră, iar stelele clipesc deasupra pădurii.

Noapte bună, măgărușule. Noapte bună, cățelușule, pisicuțo și cocoșelule. Și noapte bună și ție, puiule.

Pornește povestea

Alte povești